Retarzii romani ai jurnalismului de stiri …


Degringolada studiourilor televiziunilor de stiri ne prezinta noi episoade, corespunzatoare unor noi „standarde”. „Standarde” pe care nici BBC-ul nu a reusit vreodata sa le atinga. Dupa actiunea usor nehotarata de a lua painea de la gura tabloidelor in cateva episoade („Moni si Iri”, „Pepe si Oana”, etc), asistam la o noua escaladare a rolului si scopului unor astfel de televiziuni. Au devenit mai populiste si demagogice decat insasi nascatorii acestor concepte pe meleagurile noastre, partidele politice. Au ajuns sa prezinte pe parcursul unei zile in mod partinitor un principiu, pentru ca in alta zi sa sustina in acelasi mod exact principiul contrar, de multe ori cu exact aceeasi oameni pe post de „invitati” ajunsi de fapt „prestatori” de opinie publica cu contract. Societatea civila a devenit o gasca de sindicalisti, bugetari, pensionari si alti diversi „dezinteresati” afectati in mod direct de masurile economice, care raspund „artistic” in emisiunilor regizate. Pe langa acestia, inteleg ca in Romania nu mai exista nimeni. Gasca scolarizata a acestor televiziuni este principala beneficiara a unor fonduri provenite de undeva, insa acel „undeva” nu exista pentru aceste televiziuni din moment ce nu are un reprezentant inclus in aceasta „societate civila”. In acel „undeva” traiesc romanii care produc bani pentru aceasta gasca vesela. Acei romani care au ales sa nu vina la vot. Acei romani care nu folosesc televiziunilor in actiunea de propovaduire a demagogiei si populismului partidelor in solda carora se afla. Acei romani pun in pericol chiar aceasta propaganda, pentru ca desi critica guvernul, critica si opozitia. Iar acei romani nu pot fi prostiti precum marea masa de prosti folositi acum.

S-a tot vehiculat faptul ca Boc si Basescu dezbina invrajbind unele clase sociale impotriva altor clase. Urmarind interesul aceleiasi gasti pe care ei o numesc „societate civila”, au ajuns sa conteste si sa nege realitatea si echilibrul in structura sociala a unui stat, pretinzand ca dreptul unei parti care doar consuma este mai important decat dreptul celeilalte parti care produce banii consumati de prima. Iar daca ridici o astfel de problema esti etichetat ca „invrajbitor” de natiune … Nu mai conteaza daca este echitabil intr-o societate aflata in recesiune economica ca cei ce produc venituri sa suporte restrictii, reduceri, in timp ce cei ce consuma aceste venituri trebuie sa aiba parte de aceeasi situatie din vremurile de crestere economica.

S-a afirmat ca o categorie sociala este mai importanta intr-un stat decat alta categorie. Eu cred ca afirmatia lor este o instigare. Si o jignire in acelasi timp. Aceste televiziuni ne explica faptul ca militarii sau doctorii sunt mai importanti decat taranii ce muncesc pe camp, avand o meserie mai valoroasa. Eu gandesc ca daca acesti amarati de tarani ce muncesc pe camp nu ar mai face-o, toti ceilalti „importanti” ar muri de foame … S-a spus ca un politist este mai important decat muncitorul necalificat din santiere. Eu cred ca fara banii adusi de acest muncitor politistul n-ar avea bani de baston si chipiul pe care isi permite sa il arunce atunci cand protesteaza impotriva taierii veniturilor proprii dupa cum rezultatul muncii acestui muncitor poate fi chiar casa in care politistul traieste comod si confortabil… Eu cred ca cele mai importante categorii ale unei societati civile sunt cele care produc veniturile din care sa poti crea doctori, militari, profesori, politisti. Fara acestea nimic nu poate exista. Nici macar statul …

Continuu vedem greseli care de fapt n-au cum sa lipseasca nici unei guvernari, fie ca este sustinuta fie ca nu de catre aceste televiziuni de stiri. Am vazut debandada mediatizata pe larg in cazul cozilor de la administratiile financiare, desi nu s-a spus nimic despre datoria televiziunilor de stiri de a se ocupa de informarea cetatenilor si despre cum au participat la mediatizarea si popularizarea metodei de depunere a declaratiilor de venit prin posta sau internet.  Ocupate prea mult cu manipularea si promovarea opozitiei prin accentuarea stirilor negative la adresa guvernului, au transformat rolul lor din cel de transmitere impartiala a stirilor necesare societatii in munca de convingere prin orice metoda (regie, cenzura, omisiune, supozitie, defaimare, denaturare, interpretare, minciuna, etc) a celor care ii urmaresc nu numai de faptul ca actualul guvern este corupt, incompetent, incapabil ci si ca numai opozitia este singura solutie alternativa. Chiar daca de multe ori s-au vazut pusi in situatia penibila de a evita subiecte „sensibile” care ar fi aratat mai mult decat convingator ca opozitia este exact acelasi lucru ca si puterea, acesta fiind si motivul pentru care „puterea” este acum putere si „opozitia” este opozitie dupa ce initial a fost invers … O doamna Vijulie ne explica de ce pentru o decizie comuna a puterii si opozitiei precum majorarea salariilor profesorilor, actuala putere trebuie sa plece uitand sa ne explice de ce actuala opozitie care a votat aceeasi lege ar trebuie sa vina la putere. Nu stiu ce legatura au mitinguri la care oamenii lesina „in direct” cu deontologia jurnalismului de stiri. Eu vad mai degraba o legatura cu presa tabloidelor.

Un jurnalism de stiri ar trebui in primul rand sa se ocupe de stiri. De transmiterea tuturor stirilor existente nu numai a celor care ar determina o opinie sau alta in constiinta publicului care consuma acest jurnalism (potrivita directiei din care poate obtine profit patronul). Un jurnalism de stiri ar trebui sa asigure o minima educatie civica a societatii pe care o deserveste. Jurnalismul de stiri ar trebui sa fie caracterizat de obiectivism si echilibru nu de talibanismul de care da dovada astazi. Urmarind jurnalismul de stiri din Romania zilelor noastre ai mai degraba tentatia de a folosi sfoara si cutitul decat de a iti face planuri pentru ziua de maine. Norocul nostru este ca romanul este un personaj optimist, si desi este consumator de telenovele tragico-comice precum cele prezentate de acest jurnalism de stiri ii mai face cate o surpriza usturatoare (vezi ultimul „miting” din Bucuresti, campanii precum „noi vrem respect”, etc).

Jurnalismul de stiri ar trebui sa serveasca societatii in care functioneaza si nu patronului. Scopul ar trebui sa fie promovarea masurilor de corectare a derapajelor conducatorilor, implicarea in viata si activitatea societatii civile in mod constructiv nu distructiv asa cum o fac acum. Pentru ca altfel nu mai este jurnalism de stiri ci doar un instrument de manipulare … Este scopul ei, al televiziunii de stiri, ca societatea in care exista sa realizeze reformele de care are nevoie indiferent cine o guverneaza, sa vegheze asupra modului cum este facuta aceasta reforma nu de a isi folosi pozitia pentru a aduce la putere un pol sau altul al scenei politice. Critica inegala pentru aceeasi vina si inchisul ochilor in unele cazuri nu este specific acestui tip de jurnalism.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: